Descris încă din anul 1936, sindromul premenstrual (PMS) cuprinde totalitatea semnelor premonitorii menstruaţiei. Prezenţa unor tulburări fizice şi psihice în perioada cuprinsă între ovulaţie si menstruaţie este asociată cu prăbuşirea valorilor de vârf luteale ale estrogenului şi progesteronului.
Cele mai multe dintre femei au un uşor disconfort, care nu le împiedică să-şi desfăşoare activitatea normală. Altele au unul sau mai multe simptome ce pot persista până la 10 zile şi care dispar brusc sau se ameliorează odată cu menstruaţia.
În general simptomele premenstruale sunt suportabile, fiind considerate manifestări normale ale menstruaţiei.
Sindromul premenstrual este prezent la 30-50% dintre femei, iar incidenţa acestuia creşte cu vârsta şi cu numărul de naşteri.
Cele mai frecvente simptome ale sindromului premenstrual sunt:
- Retenţia de apă, manifestată prin apariţia edemelor (umflături) la nivelul feţei (în zona orbitelor), al mâinilor şi picioarelor. Acestea determină creşterea în greutate în perioada premenstruală.
- Tulburări gastrointestinale – greaţă, vărsături, balonare, constipaţie asociate cu scăderea sau creşterea poftei de mâncare sau preferinţa pentru anumite alimente, de obicei mai sărate sau picante.
- Tulburări neurologice – dureri de cap, ameţeli, furnicături la nivelul mâinilor şi picioarelor, instabilitate emoţională (schimbări bruşte de dispoziţie), iritabilitate, depresie, imposibilitatea de concentrare, insomnie, panică, palpitaţii, agravarea simptomelor epilepsiei.
- Congestia sânilor, care devin dureroşi, umflaţi, au o stare de tensiune şi uneori se remarcă apariţia unor noduli.
- Dureri de muşchi şi de articulaţii.
- Apariţia acneei.
- Scăderea libidoului.
Nu toate femeile se confruntă cu aceste simptome, putând fi prezente doar 2-3 dintre ele, suficient încât să le perturbe activitatea de zi cu zi.
Femeile cu boli preexistente prezintă o exacerbare a simptomelor premenstruale.
În general, tratamentul simptomatic este îndreptat către simptomul majoritar. În cazul edemelor, se impun restricţii ale consumului de alimente sărate şi, în unele situaţii, folosirea diureticelor. Pentru durerile de cap sau de sâni se pot administra antiinflamatoare sau antialgice. La recomandarea medicului specialist, se poate iniţia un tratament antidepresiv.
Sindromul premenstrual se poate repeta ciclic, fiind mai frecvent la pubertate şi în premenopauză.